Home   |   Harta site   |   Contact
Te afli la: Home / K-TEST TOTAL / K'TEST-TOTAL. Partea 6. CATEGORII:

K'TEST-TOTAL. Partea 6. CATEGORII

 - CATEGORIA  C:   O categorie controversată, pe care o vom împărți în C1 și C2. Jucători cu capacitate de efort specific medie, cu un mare travaliu cardio-vascular și o acumulare mare de acid lactic post-efort (până la 12,7 mMoli/l.). Diferențele între timpii realizați la cele 2 trasee este un punct de controversă, cum este și refacerea metabolică (până la 30-32%  în 15’). Vom vedea că notele la SCALA BORG CR 10 vor confirma justețea împărțirii acestei categorii.

Tabel cu jucătorii din categoria  C.


*  Acești jucători, în afară de meciurile din campionat, au avut meciuri și în competițiile internaționale intercluburi și/sau naționale.

Tabel comparativ cu rezultatele obținute la traseele din cadrul K’Test-Total.


*  Acești jucători, în afară de meciurile din campionat, au avut meciuri și în competițiile internaționale intercluburi și/sau naționale

Tabel cu rezultatele și jucătorii din categoria  C1.


*  Acești jucători, în afară de meciurile din campionat, au avut meciuri și în competițiile internaționale intercluburi și/sau naționale

Tabel cu rezultatele și jucătorii din categoria  C2.


*  Acești jucători, în afară de meciurile din campionat, au avut meciuri și în competițiile internaționale intercluburi și/sau naționale

Grafic tip al frecvenței cardiace, specific jucătorilor din categoria C.


REPERE  MORFO-FIZIOLOGICE ȘI SPORTIVE COMUNE ce demonstrează valabilitatea testului:

  1 -   Curba frecvenței cardiace relevă o muncă asiduă realizată pentru a menține la un nivel optim     

          funcțiile fiziologice de efort ale jucătorului.

      - din start (imediat după efectuarea traseului) se observă cum frecvența cardiacă atinge o cotă prea ridicată (182 p/min.) ca pauza avută la dispoziție să fie suficientă (dovadă scăderea lentă până la efectuarea primului sprint pe 20 m.).  Este, de fapt, primul semn clar al lipsei adaptărilor  lactacide și de potență aerobă;

      - un element comun, care reunește toți acești jucători, este lipsa ascensiunii curbei de-a lungul efectuării seriilor de sprinturi pe distanțele de 20 și 50m. Poate că profilul ei s-ar schimba dacă ar mai fi o serie  sau două de sprinturi înaintea efectuării celui de al doilea traseu. Cert este că la parametrii de volum, intensitate și pauze, propus de test, curba frecvenței cardiace este aproximativ identică la toți jucătorii. Exprimă aceleași detalii fiziologice la acest tip de efort propus de test;

     - situarea mediei frecvenței cardiace peste 172-175  p/min. (la mulți jucători reprezentând peste 95-98 % din FC. max.) exprimă intensitatea travaliului pe care sistemul cardio-vasculo-respirator îl realizează pentru a asigura parametrii fiziologici optimi de continuare a efortului. Faptul că, pe final, avem alt profil relevă că suprasolicitarea metabolismului energetic anulează "absorbția " diferențierii succesiunilor efort-pauză. Este un nou semn al valorilor scăzute de adaptare la efort specific. În acest caz  reiese clar atât nivelul mic al potenței aerobe cât și o carență clară în pregătire. Adică, nu sunt folosite în mod repetat, în antrenamente, exercițiile ce vizează realizarea unei economii energetice de execuție.

· faptul că pulsul, după efectuarea pentru a doua oară a traseului, nu are o valoare foarte mare, indică "toxicitatea " ridicată, déjà prezentă, a mediului intern (în primul rând, acidul lactic). Știut fiind că o concentrație ridicată de acid lactic împiedică miocardul să lucreze la parametrii ridicați. Oare exprimă asta o lipsă a obișnuinței cu antrenamente desfășurate în apropierea acestor parametri de efort?

· revenirea curbei post-efort se află în limite normale, ținând seama de la ce altitudine coboară (s-au înregistrat mici variații, dar nesemnificative statistic).

  2 -      Concentrația de acid lactic (destul de mare) acumulată post-efort este uniformă ca distribuție și nu   implică nici un comentariu.

           Concentrația de acid lactic post-refacere (recoltat după 15 minute de repaus) relevă distinct două aspecte diferite: un grup (C1)de 36 de jucători ce recuperează între 22 și 32% din cantitatea de acid lactic înregistrată imediat după efort și restul jucătorilor (C2) ce metabolizează greu excesul de acid lactic (între 3 și 14%). Acest fenomen fiziologic fiind independent de concentrația inițială  post- efort. Această diferențiere, din punct de vedere fiziologic, nu o poate face decât capacitatea aerobă: densitatea crescută a capilarelor la nivel muscular și adaptările de la nivelul sistemului cardio-vasculo-respirator. Bune la C1 comparativ cu C2. O eșalonare a metodelor de dezvoltare a adaptărilor ce acoperă aceste carențe, nu vred că își are locul în continuare.

3  -       Referitor la parcurgerea traseelor, coroborat cu punctul 2, toți jucătorii din C1,  se vede că înregistrează diferențe de la 0,1 secunde până la 1,1 secunde (și se acoperă uniform această plajă de valori). In cazul grupului C2, toți  jucătorii se încadrează la cele mai mari diferențe și într-un  grup extrem de compact: 0,9 - 1,2  secunde.

             Explicații privind diferența aceasta (în condițiile când graficul pulsului este aproape  identic) pot fi multe, dar ceva evident nu iese în relief (poate doar zestrea  genetică).

             Bineînțeles, timpul de realizare a traseului nu reprezintă un reper. El este diferit de ambele părți, acoperă toate valorile și nu poate reprezenta decât un criteriu de departajare privind aspectele de viteză-forță explozivă-îndemânare individuale, pentru că nivelul de performanță al jucătorilor testați este destul de ridicat ca un efort maximal de 18-20 de secunde să reprezinte un reper  metodologic al carențelor de pregătire de viteză-forță.

4  -       Un alt element, ce susține diferențierea celor două grupuri (C1 și C2), este intensitatea și modul cum este percepută reacția psiho-mentală determinată de  modificările fiziologice intra și post-efort . Notele pe SCALA BORG CR 10 (recoltate la 5 minute după efort) susțin diferențierea realizată după cum se vede și în tabele. Grupul C1 a cărui capacitate de metabolizare a excesului de acid lactic post-efort este mai mare, pare mai „optimist” în aprecierea privind duritatea efortului depus. Este meritul, în primul rând, a aportului un pic mai mare de O2 la nivelul creierului (în aceiași unitate de timp) la grupul C1 față de grupul C2, ce are o mai lentă refacere a excesului de acid lactic din sânge. Știut fiind că există o relație de strânsă dependență între saturația în O2 a sângelui și concentrația de acid lactic pe de-o parte și reacția neuronului la aceste concentrații.

   Tabel cu distribuția numărului de meciuri ale jucătorilor din categoria C. 

Număr total jucători

    62

  Total

meciuri jucate în ½   sezon

Meciuri

internati

(minim 9,5 km.  alergați)

 Meciuri monitoriz.

 în   LIGA I

(min.9,5 km.) 

Meciuri nemonitoriz. în   LIGA I

sau în CUPA

Meciuri nemonitoriz.

  în LIGA II

sau în CUPA



     17

     19

          --

         11

     8

 



     15

     18

          --

         10

      8

 



     16

17-16     

          --

         10

    7-6          




    14

     19

          --

         1

      9

     19



5  -    Fără a intra în amănunte privind strategia de echipă se poate concluziona că lipsa pregătirii la nivel ridicat, nu numai specific, ci pe componentele ei esențiale, este un element nefavorabil în realizarea unei prestații eficiente. Deoarece, se poate ca, în cadrul jocului,  ritmului său de desfășurare, jucătorul (la un moment dat) să nu mai dispună de resursele necesare să își îndeplinască sarcinile așa cum trebuie, conform cerințelor. Este o povară pe care jucătorul o poartă în teren și antrenorul, cei îndreptățiți să observe, realizează asta și acționează în consecință.

FORMULĂ  FINALĂ. Din punct de vedere fiziologic următoarele caracteristici definesc această categorie:

·       în plan cardio-vascular trebuie să acceptăm  acest „chin” (conform graficului) care trebuie  suportat pentru a face față efortului: o frecvență cardiacă medie, măcar sub 175 p/min. pe durata efectuării succesiunii de alergări de 20 și 50 m.;

·       totodată, post-efort, să regăsim aceiași tendință de a reveni la normal pe care graficul tip o afișează;

·       o concentrație de acid lactic de maxim 12,5 mMoli/l.;

·       refacerea echilibrului sanguin lactacid post-efort să se realizeze (pentru măcar 15-18 % din cantitatea inițială) în primele 15 minute;

·       este foarte important ca diferența între timpii realizați la cele două trasee să nu depășescă 1”2/100 -1”3/100.

       Vezi mai departe: CATEGORIA D  K'TEST-TOTAL.

Url not found