UN PUNCT DE VEDERE
Mai degrabă un reper, un punct de referință venit în ajutorul oamenilor din domeniu (chiar si al celor ce nu sunt de strictă specialitate), menit să argumenteze, cât mai aproape de valorile științifice, ceea ce aflăm de prin mass-media.
Consider că reprezintă un interes ca oamenii să poată decela ceea ce este important, ca informație, dincolo de "mesajul subliminal impus" în articol de experții media advertising.
Nu de mult a apărut un articol despre modalitățile de antrenare și refacere post-efort la care apelează și de care dispun jucătorii lui Manchester United. Presa insulară, care a realizat articolul, acordă un spațiu foarte larg noutății (uitate) denumite: monitorizarea efortului prin GPS. De fapt, este o modalitate de a reâmprospăta (clar, acum, o manipulare pe alte căi) publicitatea făcută cu mult timp înainte acestor dispozitive de monitorizare a evoluției motrice a fotbalistului, atât în antrenament cât și în joc. Ce fac, până la urmă, aceste dispozitive? Pe baza principiului de funcționare tradițional GPS-ului, așa cum îl știm de la navigația autoturismului personal, el înregistrează toate deplasarile jucătorului în terenul de iarbă, precum și viteza de deplasare (la modelele avansate). În același timp, conform batrânului principiu inaugurat de firma finlandeză POLAR, sunt monitorizate și bătăile inimii.
Evoluția tehnologică, specifică I.T.-ului, a făcut din această asociere o normalitate miniaturizată. E adevarat, un preparator fizic va obține, astfel, o cantitate apreciabilă de informații specifice de la un antrenament tip de verificare/măsurare. Și în România avem oameni de specialitate care lucrează pe aceste criterii de monitorizare dar nu la același nivel tehnologico-financiar. Ce ne oferă și ce nu ne oferă aceste dispozitive? Așa cum am precizat anterior, ca date specifice, ni se oferă reacția inimii la volumul și intesitatea de alergare din cadrul antrenamentului. Acum 10-15 ani am fi considerat că este maximum din ce putem cere și procesa. Dar dacă, pe desfășurările computerizate extrase din acest dispozitive, am descoperi că, în urma unei succesiuni (de 8-10 secunde) de deplasări, cu viteză submaximală (dispozitivele calculează o viteză medie nu accelerația/decelerația) pe o rază de 4-6m., reacția inimii în unitatea de timp este incredibil, neverosimil de mare, să zicem 185 b/min.?
Cum am rezolva dilema? Din punt de vedere metodologic știm cu toții că în fotbal în cadrul acestui spațiu un jucător poate avea o activitate extrem de intensă: sprint, frânare, schimbare de direcție, sprint, săritură, aterizare, întoarcere,…. Pe graficul dispozitivelor am avea doar diferite deplasări. În plan biomecanic aceste mișcări efectuate la maximum de posibilități musculare ar necesita un consum energetic foarte mare. El ar părea îndreptățit conform realității dar supradimensionat conform datelor extrase din dispozitive. Ne va ajuta cu ceva absorbția brută, neprelucrată mental/profesional a unor astfel de informații?
Astfel, se relevă necesitatea monitorizării video a monitorizării GPS. Paradoxal, dar adevărat.
Și, după cum era scris în articol, de aceea Giggs aleargă așa la vârsta sa. Pentru că îi este individualizat antrenamentul pe baza monitorizării GPS și nu datorită: înzestrării genetice de excepție, preocupării pentru viața extrasportivă, nutriției, medicației, refacerii individuale post-efort, motivației/automotivației, culturii/educației specifice învingătorului, ambientului creat de club, educației către disciplină/respect față de munca sa și a altora (din teren și din preajma lui), etc.
Mai vreți și altele? Datorită comunicării permanente cu preparatorul fizic și medicul echipei referitor la starea psiho-corporală înainte de antrenament și joc dar și la efectul antrenamentului; de asemenea nici aspectul financiar nu trebuie exclus ca punct automotivant în concordanță cu personalitatea sa și nevoile familiale.
În consecință, nici pe departe secretul longevității unui Ryan Giggs, sau capacitatea ridicată de lucru și travaliul din teren a unor jucători aflați la un nivel ridicat de performanță, nu este consecința directă a unor aparate sofisticate de monitorizare a efortului. Ce procentaj din aceasta este meritul aparaturii, este un punct mult mai sensibil decât se crede. Este lupta ce se dă, mai mult decât trebuie, în plan mediatic între producători și specialiștii din teren.