Home   |   Harta site   |   Contact
Te afli la: Home / Fotbal / Analiza cantitativa/calitativa a doua cicluri...

Analiza cantitativa/calitativa a doua cicluri saptamanale

Din ciclul: Martor vizual (am fost acolo).

Analiza componentelor de ordin fizic, a două cicluri săptămânale competiționale a

două echipe din prima divizie, una din România și una din Italia.

Perioada în care se afla echipele este aproape identică: mijlocul turului.

Echipa din România; ciclul începe de luni (după meciul jucat sâmbătă) pentru meci sâmbăta urmatoare.

1. - 10', gimnastică și mobilitate articulară

    - 20', alergare ușoară. Titularii de la meci continuă cu refacere balneo-

    - 20', 5 contra 2, cei care nu au jucat

    - 2x15', joc 6x6, teren 35x25m.

    - 5', stretching. (TA=97')

2. -18', încălzire cu mingea sub formă de circuit cu diferite pase, combinații de

pase, precedate și urmate de diferite întoarceri pentru preluare, conducere, etc.

    - 2x8', posesia mingi 11x11, teren 50x40m. având și 6 porți de 2m. pentru

redublată-gol.

    - 15', combinații diverse urmate de finalizare cu șut la poartă (rezultă cam 5m.

sprint cu șut odată la 1'15” pentru un jucator).

    - 2x15', joc normal, 12x12, teren 65x50m.

    - 5', alergare de dezobosire și stretching. (TA=103')

3. - 15', încălzire atletică cu accent pe angrenarea generală a organismului + exerciții

speciale din școala alergării și săriturii

    - 2x(10m.+20m.+30m.+40m.+50m.) sprinturi cu întoarcere în mers și alergare ușoară

    - 12', 2 jucători la minge, diferite combinații preluări și de pase scurte și lungi

    - 3x10', joc normal (temă: gol valabil numai dintr-o atingere) 6x6, 2 terenuri

30x20m., sistem turneu.

    - 10', alergare ușoară. (TA=101')

4. - 15', încălzire cu mingea, teren 15x15m., 8 mingi, diferite combinații de pase și

deplasări

    - 10', pase lungi

    - 25', șuturi la poartă, în forță și din diferite unghiuri, precedate de deplasare 15m.(un

șut la aproximativ 40”)

    - 2x15', joc normal, teren normal, pe posturi, cu oprirea jocului pentru indicații tactice

    - 5', stretching. (TA=98')

5. - 10', alergare, gimnastică, mobilitate.

    - 2x8', joc la 2 porți (pas cu mâna, cu capul, cu piciorul din vole), 11x11, teren

25x20m.

    - 25', repetarea așezării apărării-atacului la fazele fixe, aut de la margine și aut de

poartă. Intensitate maximală (distanța între acțiuni cam 35-45”).

    - 5', stretching. (TA=66')

Echipa din Italia; ciclul începe de luni (după meciul jucat sâmbătă) pentru meci sâmbătă.

1. - 20', alergare, gimnastică, mobilitate articulară cu accent pe zona lombară și coxo-femurală, exerciții de stretching pasiv și activ, din alergare execuția a diferite exerciții de proprioceptivitate fără încărcătură de intensitate și viteză. P=1'30”

    - 2x8', fartleck controlat (5” tempo 6 m/s + 15” tempo 4m/s + 8” tempo 6 m/s +

20” tempo 3 m/s..........). P=3' (stretching și hidratare)

    - 3x4', posesia mingii, 6x6, 2 terenuri 25x25m. P=2'. Titularii de la meci continuă cu

refacere balneo-. P=2'.

    - 2x10', joc cu temă (o atingere și redublată) 6x6, teren 35x25m., cei care nu au jucat

în meciul oficial de sâmbătă. P=1'30”.

    - 15', stretching pasiv. (TA=95')

2. *Antrenamentul de dimineață:

    - 15' încălzire specifică antrenamentelor de forță.

    - Circuit de forță format din 9 stații (12 x semiflexiuni cu săritură cu haltera 30 kg.;

15 x abdomen superior; 20 x pas sărit pe loc pantă 20˚; 15 x abdomen inferior; 20 x

pas săltat pe loc pantă 20˚; 20 x ridicarea genunchiului la orizontală cu disc de 20

kg.pe coapsă; 15 x abdomen lateral; 20 x sărituri laterale gard 30cm.; 3 x sprint 10m.

frânare activă în 1 m.). Circuitul a fost executat de 2 ori cu P=3'(stretching și

hidratare)

    - 6x60m. alergare cu pas lansat pentru decontracturare musculară.

    - 10' stretching. (TA=70')

    *După-amiază (echipa a rămas în semi-cantonament):

    - 20', încălzire atletică: la final s-a accentuat foarte mult lucrul de îndemânare activă și

reactivitate pe spații mici, fără amplitudine mare la nivel muscular și articular (pași

mici înainte-înapoi, lateral, etc.)

    - 15', exerciții tactice de ieșire cu mingea din apărare cu finalizare (11 x 0, apoi cu

adversar semiactiv). O repetare la aproximativ 30-35”

    - 20', exerciții tactice de apărare în inferioritate numerică. S-a lucrat activ, reprize de

45” cu pauza de 40-50”

    - 2x10', joc normal, 11x11, teren 65x50m. S-au respectat: offside-ul, posturile și

sarcinile de joc tactic. P=3' (stretching și hidratare)

    - 10', alergare de dezobosire și stretching. (TA=82')

3. - 20', încălzire atletică cu accent pe diferite sărituri joase (pe un picior și pe două

picioare, în toate direcțiile și cu schimbări diverse a sprijinului și a ariei de proiecție

a greutății pe sol).

    - 4x5', posesia mingii cu temă (3 culori, golul: redublată în terenul de țintă). P=1'30”

    - 3x10', joc normal, s-a accentuat (introducându-se mingi în joc aleatoriu) repetarea

pressing-ului activ în faza de tranziție atac-aparare, 11x11, teren 85x60m. P=2'30”

(stretching și hidratare) + schimbări în cadrul echipelor.

    - 10', alergare ușoară și stretching. (TA=92')

4. - 25', încălzire individuală liberă + organizată cu mingea, accent pe final la execuțiile

tehnice specifice postului (respingeri cu capul fundașii, driblinguri atacanții, 1x1

maxim 4-5”,etc.)

    - 20', lucru diferențiat aparare-atac. Atacul a repetat schemele în condiții izolate și de

joc, la intensitate mare. Apărarea a repetat dublajul, marcajul, ieșirea pe jucătorul

cu mingea și replierea organizată. Totul foarte activ. O acțiune la 30-45”. P=2'30”

    - 2x10', joc cu temă (pas redublat cu pătrundere din linia a doua + liber pe benzi

pentru centrare), 11x11, teren 50x40m., P=2' (stretching și hidratare)

    - 8 x 15m.(sprint 6m. frânare activă, diferite întoarceri laterale stânga sau dreapta,

pivotare, etc., sprint 7m.). P= 30”

    - 10', stretching. (TA=90')

5. - 15', încălzire atletică cu accent pe angrenarea generală a organismului.

    - 2x10', joc la 2 porți (o atingere și folosirea numai a piciorului neândemânatic),

11x11, teren 25x20m. P=2'(stretching și hidratare)

    - 15', repetarea zonelor de desfășurare a apărării-atacului in diferite faze și momente

ale jocului. Intensitate variabilă, general moderat-submaximală.

    - 10', stretching. (TA=60') 

    - Primul și cel mai vizibil element este lipsa preocupării (în cazul echipei românești) pentru contorizarea timpului scurs între momentele de efort. Aceste pauze nu au nici un discernământ metodico-fiziologic: fie sunt prea mari, fie sunt prea mici. De cele mai multe ori mărimea lor este dictată mai mult de probleme organizatorice (împărțirea pe echipe și a vestelor colorate) și de căteva ori este mărită la cererea jucătorilor.

     Altfel nu își are justificare fiziologică o pauză de 6' după 5 contra 2, șuturi la poartă sau pase lungi. Așa apare un TA (Timp Antrenament) foarte lung, neconcordant cu consumul energetic realizat pe parcursul antrenamentului. Punem la sococteală și faptul că acolo unde a fost nevoie de explicații tactice s-a ținut cont.

     E clar și o problemă de gestionare a factorului fizic deoarece nu se acordă importanță relației efort-refacere cardiovasculară și metabolică.

    Din aceasta rezultă și ignorarea valențelor pozitive pe care le oferă distribuirea judicioasă, în ciclul săptămânal, a tipurilor de efort pentru o echilibrare a balanței metabolico-energetice pentru meciul de sâmbătă. Cine lasă asta pentru cele 2 zile de cantonament dinaintea meciului face o mare greșeală.

     - Între cele 2 echipe există o clară diferență de viziune privind bazele metodologice de pregătire. La echipa românească descoperim o preocupare pentru modul extensiv de lucru: alergările, posesiile, jocurile cu diferite teme, lucrul cu mingea în general, se face în reprize lungi, unde există puține șanse ca jucătorii să poată menține ritmuri fiziologice foarte înalte. De cealaltă parte remarcăm o vădită preocupare către intensitate, către ritm fiziologic și de joc ridicat. Ca o paranteză, trebuie subliniat, ca martor vizual, că sesizarea manifestărilor fiziologice: ritm respirator, transpirație, culoarea feței, etc. releva  clar cand se realiza atingerea unor parametri ridicați de lucru.

    Pauza riguros respectată impunea de fiecare dată adaptarea organismului la sarcina de lucru pe fondul acumulării de oboseală. De fapt, factorul de progres în sport.

    - Coroborat cu elementele anterioare se vede clar cum la echipa italiană staff-ul cunoaște profund potențialul ridicat al echipei. Primul antrenament al ciclului este mai intens, iar prezența unei zile cu II antrenamente (cel de dimineață cu un accentuat profil de intensitate) denotă o bună stăpânire a parametrilor de efort ai fiecărui jucător în parte.

     - Foarte greu trebuie acceptată componenta de antrenament cu șuturi la poartă în forță din ziua a patra la echipa românească. Este la finalul ciclului și, pe fondul unei anumite stări de oboseală acumulate, poate aduce surprize pe planul integrității musclulare. Este foarte bine pregătită, prin încălzirea specifică făcută înainte, dar, ținând cont că este vorba de contracție musculară balistică, induce niște riscuri ce trebuie evitate. Mai ales că în cadrul ciclului se repetă.

     - Greu de acceptat structura circuitului de forță realizat de echipa italiană. Pasul sărit și pasul săltat efectuate în pantă determină la aterizare declanșarea stretch reflex-ului pe fondul contracției excentrice. Analiza ar suna așa: dacă un jucător, în meciul de sămbătă, a avut o succesiune de mișcări de același gen (aterizare cu plecare în sprint sau schimbare de direcție) efectuate maximal, la ora antrenamentului nu ar fi complet regenerat pe musculatura ischio-gambieră. Se știe că orice succesiuni maximale de contracții excentrice consumă proteine contractile și degradează miofibrilar, necesitând chiar și 5 zile pentru o regenerare completă.

    De aceea ele se abordează târziu în perioada pregătitoare precompetițională. Deci, jucătorul aflat în această situație și efectuând maximal aceste elemente din circuitul de forță ar duce mușchii gambei în preajma zonei de risc. Poate fi o problemă în gestionarea mecanismelor morfo-fiziologice ale contracției musculare sau o ignorare controlată a factorilor de risc prin buna cunoaștere a adaptărilor căpătate de-a lungul timpului.

    - Sub nici o formă nu trebuie acceptată lipsa, la echipa românească, a exercițiilor de tonus neuro-muscular (dat de mișcările de forță-viteză) din zilele premergătoare meciului. Ele au un efect hipertrofic, anabolic, pregătind metabolismul pentru acumulare.  Prea multe obosesc, prea puține nu declanșează mecanismele prezentate. Și alegerea lor este importantă. Cu încărcătură naturală este cel mai indicat.

    - O foarte scăzută preocupare pentru valorificarea pauzelor dintre eforturi prin exerciții de întindere pasivă. Este un fapt obișnuit la echipele românești. Se îmbrățișează rapid 1-2 articole (nefundamentate științific, doar analogii teoretice) conform cărora exercițiile de stretching sunt nefaste în pauzele dintre eforturi. Curios este dacă respectivii au digerat/parcurs teoretico-științific respectivele articole.

    - Se mai pot face analize și pe seama numărului de minute alocat lucrului cu mingea, ca și oboseală mentală, neuro-musculară și proprioceptivă, însă este o mare proporție de variabilitate aflată la latitudinea celor două staff-uri, ceea ce ar induce un mare risc de a greși.

     Se poate naște întrebarea: de ce este așa de rarefiat, tactico-mental, ciclul echipei românești? Este strategie de moment dictată de rezultate, de meciul următor, de o anumită stare psihică a jucătorilor? Această întrebare este justificată în privința factorilor motivaționali ce generează determinarea fizică pe care o au jucătorii în exercițiile cu sau fără minge. Cum te antrenezi toată săptămâna așa joci la meci, are un profund substrat psiho-volițional dat de sarcina de lucru zilnică a ciclului, iar asta este întreținută în antrenament de cerința de moment impusă de staff.

Url not found